-
Lansarea primului site dedicat exclusiv Reginei MariaProiect în premieră în România -
Prezentare oficialăStatuie Nobil Dac - la Muzeul Național de Istorie a României25 iunie 2019 -
Expoziție cu tema:"Origini"la Aeroportul Internațional Henri Coandă București -
Centenarul Marii Uniri omagiat la Bruxelles29 noiembrie 2018 -
Proiect pentru realizarea şi amplasareaîn Bucureşti a replicii uneistatui antice de nobil dac -
-
"Lansare platformă digitală haisalut.ro "25 Iunie 2020 -
O parte din echipa AICCla un eveniment Conceptual Lab -
Fabuloasa poveste a kosonilorMisterioasele monede antice de aur descoperite în zona Sarmizegetusei -
Lansare"Dacii în sculptura romană.Studiu de iconografie antică"1 Octombrie 2015
-
Ion Bolocan
Sculptură
-
-
Bucharest Jewish Heritage
Romanian Jews
-
Centenar Romania
Martirii Marii Uniri
-
-
Regina Maria a României
Proiect în premieră în România
În anul 2019, Asociaţia Identitate Culturală Contemporană (AICC) a continuat să dezvolte unele proiecte culturale mai vechi, dar a inițiat și unele noi. Remarcăm în mod deosebit lansarea în premieră, la Florența, a proiectului cultural „Regina Maria a României – Marea doamnă a diplomației europene”, constând în realizarea unei expoziții foto-documentare și a unui website despre biografia și activitatea reginei Maria.
Anul 2019 a însemnat și un an special pentru asociație întrucât s-a reușit materializarea proiectului cultural „Vreau un dac în București” și amplasarea în București a unei replici după o statuie antică de nobil dac din Florența. La început a fost o idee, poate puțin îndrăzneață, dar din 14 martie 2020 ideea a devenit realitate. Se dorea ridicarea unei statui de dac în București, pornind de la constatarea că așa ceva nu există.
După parcurgerea tuturor etapelor necesare aprobării, statuia a fost dezvelită pe 25 iunie 2019, în incinta Muzeului Național de Istorie al României, unde a fost găzduită temporar până pe 14 martie 2020.
În mod deosebit, adresăm mulțumiri tuturor sponsorilor și prietenilor asociației care s-au implicat și au contribuit în acești ani cu timp, bani, energie și gânduri bune pentru înfăptuirea cu succes a unor eforturi îndelungate pentru aducerea din Toscana a primei copii după statuia originală de nobil dac din celebrele Grădini Boboli.
Proiecte culturale realizate pe parcursul anului 2019
1. Vernisaj expoziție de fotografie „Martirii Marii Uniri. Destinele unei generații de excepție” (7 februarie 2019)
Continuând seria evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918, Asociația Identitate Culturală Contemporană o organizat, în parteneriat cu Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București, prezentarea expoziției de fotografie Martirii Marii Uniri.
Destinele unei generații de excepție. La vernisaj au prezentat: Dr. Liviu Țăranu, consilier superior C.N.S.A.S., Dr. Florian Banu, consilier superior C.N.S.A.S. și Mihai Floroiu, coordonator proiecte culturale din partea Asociației Identitate Culturală Contemporană.
Moderatorul evenimentului: Aurora Fabritius.
Expoziția a putut fi vizitată în perioada 5 februarie – 31 martie 2019.
2. Ceremonia de recepție a statuii de nobil dac la MNIR (25 iunie 2019)
La Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a fost dezvelită prima replică fidelă după una dintre sculpturile originale de daci realizate de artiştii antici romani pentru a împodobi Forul lui Traian la Roma. Originalul poate fi văzut în celebrele Grădini Boboli, din incinta Palatului Pitti din Florența. Statuia a fost realizată de Asociația Identitate Culturală Contemporană (AICC România), cu sprijinul istoricului Leonard Velcescu, al societății civile și al comunității oamenilor de afaceri din România, America și Israel.
Acest monument, realizat exclusiv din donații, oferă posibilitatea românilor de a lua contact cu o parte semnificativă a istoriei naționale și de a conștientiza importanța valorilor care ne definesc cultural.
La evenimentul de prezentare a replicii după statuia de nobil dac din Florența au fost prezenți: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager al Muzeului Național de Istorie a României, Florin Pîrlea, președinte executiv AICC, dr. Leonard Velcescu, președinte de onoare AICC, Daniel Tudorache, primarul Sectorului 1 București, academicianul Constantin Petolescu, sponsorii și personalități ale lumii culturale, precum și echipa implicată în coordonarea proiectului „Vreau un dac în București” (Viorel Marian, Alexandru Dumitrescu, Cristi Călin, Ioan Costei, Oana Cerchia, Laura Ostafe și Mihai Floroiu).
Statuia aleasă pentru a fi reprodusă în cadrul proiectului „Vreau un dac în București” are propria poveste și un loc particular în ansamblul statuilor din forumul roman. Este realizată din porfir roșu, un material mult mai dur decât marmura, care a permis conservarea fidelă a celor mai mici detalii. În urma campaniei organizate de AICC România, sute de donatori au contribuit la finanțarea proiectului, realizat în totalitate din fonduri private.
Următoarea etapă a proiectului este amplasarea monumentului într-o zonă centrală a Bucureștiului, la intersecția bulevardului Dacia cu strada Nicolae Iorga, pentru a umple un gol major în peisajul urban al capitalei: reprezentările artistice ale strămoșilor noștri daci. Locul ales are o semnificație aparte în acest context, prin numele celor două artere – regatul antic, precursorul României moderne și istoricul care a scos la lumină și a analizat un volum uriaș de informații legate de Dacia și locuitorii săi.
3. Expoziția de fotografie „Dacii în arta romană” (4 octombrie 2019)
Începând de vineri, 4 octombrie 2019, la Terminalul Plecări – curse interne din Aeroportul Internațional Henri Coandă București se regăsește expoziția fotografică bilingvă “Dacii în arta romană”, care își propune să aducă în atenția pasagerilor statuile de daci realizate de sculptorii antici romani în timpul domniei lui Traian (98-117 d.Hr), perioadă considerată de istorici apogeul artei romane. Statuile, care ȋi prezintă pe daci ȋn ipostaze impozante, au fost iniţial create pentru a ȋmpodobi Forul lui Traian, după cucerirea Daciei din 106 d.Hr.
Astăzi, aceste statui se află în diferite parcuri și muzee celebre din întreaga lume. Ele pot fi văzute la Paris, Versailles, Florenţa, Vatican, Roma, Napoli, Londra, Madrid, Berlin, Copenhaga, Atena, Bruxelles, Sankt Petersburg, New York, Boston, Ierusalim etc.(https://statuidedaci.ro)
Fotografiile expuse au rolul de a face cunoscut pasagerilor cum arătau în realitate strămoșii noștri daci și ce particularități fizice și psihice prezintă trăsăturile fiecărui personaj. Aceste portrete artistice caracterizează fizionomia poporului dac și lansează ipoteza că reprezentarea iconografică în arta oficială romană a dacilor a fost glorificată într-un mod cu totul și cu totul excepțional. Romanii au depus un efort considerabil, atât material cât și artistic, pentru a reprezenta în mod autentic şi demn poporul dac, fapt nemaintâlnit la niciun alt popor învins de Roma. Materialul documentar și fotografic a
fost identificat și studiat timp de peste 20 de ani de istoricul în artă Leonard Velcescu.
Expoziția a fost realizată în parteneriat cu Aeroportul Internațional Henri Coandă București.
4. Expoziție de fotografie despre Regina Maria la Florența (1 decembrie 2019)
Asociaţia Identitate Culturală Contemporană în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi Comunitatea Catolică Română de rit bizantin a organizat la Florența, de Ziua Naţională a României, vernisajul expoziției de fotografie „Regina Maria a României, Marea Doamnă a Diplomaţiei Europene”. Evenimentul a avut și o dublă semnificație aniversară: Centenarul Conferinței de Pace de la Paris din 1919 și aniversarea a 100 de ani de la prima vizită a reginei la Florența.
Expoziția a fost prezentată în premieră în limba italiană și reflectă biografia și destinul Reginei Maria, implicarea în serviciul sanitar din timpul Primului Război Mondial, precum și contribuția sa la realizarea Marii Uniri din 1918. Expoziția cuprinde și o selecție de fotografii din vizitele externe ale Reginei Maria în statele occidentale din Europa și America (Anglia, Franța, Italia, Belgia, America). Evenimentul a avut și o dublă semnificație: Centenarul Conferinței de Pace de la Paris din 1919 și aniversarea a 100 de ani de la prima vizită a reginei la Florența.
Din partea oficialităților române a luat cuvântul doamna Daniela Dobre, Consul General al României la Consulatul General de la Bologna, care, conform tradiției noastre românești, a fost primită cu pâine și cu sare. În prezentările lor, invitații au reliefat încă o dată importanța păstrării identității și culturii noastre, precum și contribuția Reginei Maria la dezvoltarea relațiilor europene ale României.
Mihai Floroiu, coordonator proiecte culturale din partea Asociaţiei Identitate Culturală Contemporană şi dr. Gabriel Talmaţchi, directorul adjunct al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, au prezentat semnificația vizitei neoficiale a Reginei Maria la Paris când a fost trimisă să negocieze cu Marile Puteri recunoașterea internațională a frontierelor României Mari din 1918.
Expoziția a fost deschisă publicului din Florența până pe 20 februarie 2020.
Cu prilejul sfintelor Sărbători Pascale, Asociația Identitate Culturală Contemporană a lansat duminică, 19 aprilie 2020, primul website din România despre Regina Maria a României, una dintre cele mai cunoscute femei din Europa epocii interbelice (www.reginamaria.org). Platforma oferă informații și date istorice prețioase, extrase din jurnalul reginei, fotografii din arhive, imagini video de epocă și intenționează să se constituie într-un punct de referință în mediul online despre biografia și activitatea Reginei Maria.
Tematica generală a website-ului cuprinde etapele care i-au marcat destinul reginei și invită utilizatorii într-o incursiune în fascinanta poveste de viață a Reginei Maria: familia, locul nașterii, căsătoria, frontul, Primul Război Mondial, Marea Unire din 1918, Conferința de Pace de la Paris, turneul regal efectuat după unire în cele trei provincii românești - Transilvania, Bucovina și Basarabia, pasiunea pentru flori și artele decorative, atmosfera regală de la castelele din Bran și Balcic, relația cu țăranii și oamenii simpli din popor, campania diplomatică efectuată în Europa (Anglia, Franța, Italia, Belgia, Elveția etc.) și America, testamentul, funerariile și ultimul drum.
Regina Maria a fost o personalitate istorică extrem de iubită de popor, mereu implicată în treburile țării, de care românii au avut nevoie pentru a-și reclădi încrederea în forțele proprii. A fost o regină puternică, inteligentă, plină de farmec și curaj, care s-a identificat cu existența românilor timp de câteva decenii. A fost în centrul luptei pentru realizarea Marii Uniri din 1918 şi pentru crearea României moderne. Maria și-a dedicat viața oamenilor celor mai greu încercați în timpul Primului Război Mondial: bolnavilor de pe front și soldaților suferinzi ai Armatei Române. Pentru curajul arătat în fața pericolului gloanțelor și epidemiilor de holeră și tifos exantematic, Regina Maria a devenit eroina soldaților români de pe front. A fost transformată într-un simbol al luptei românilor în vremuri de restriște, fiind supranumită „Regina-soldat” și „Mama răniților”.
Recunoașterea internațională a României întregite din 1918 s-a datorat în mare măsură și influenței Reginei Maria în cercurile diplomatice de la Paris, acolo unde s-a configurat Europa postbelică. A fost considerată primul oaspete oficial la Casa Albă al președintelui american Calvin Coolidge și prima femeie din lume care a devenit membru al Academiei de Arte Frumoase a Franței. Întâlnirile pe care le-a avut cu șefii de stat și de guverne de la Paris, Londra, Bruxelles, Washington au rămas în istorie, iar astăzi se vorbeşte despre ele ca momente legendare ale diplomaţiei româneşti. Talentul Reginei Maria în politica externă este un bun exemplu pentru diplomații și oamenii politici de azi despre cum trebuie construite și dezvoltate relațiile diplomatice și politice cu partenerii noștri occidentali.
„Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restrişte şi vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceia care a păstrat flacăra vie, aceia care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre. Aceasta ţi-o pot spune astăzi căci nu mai sunt în viaţă. În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m-ai numit „Mama tuturor” şi aş vrea să rămân în amintirea ta aceia care putea totdeauna să fie găsită în clipele de durere sau pericol. […] Atât timp am fost în mijlocul tău, încât mi se pare, abia cu putinţă că trebuie să te părăsesc; totuşi, orice om ajunge la capătul drumului său. Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie vreau să-mi ridic, pentru ultima dată, mâinile pentru o binecuvântare.
Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută. Am credinţa că v-am priceput: n-am judecat, am iubit…”
(Regina Maria a României)Reginamaria.org reprezintă continuarea și dezvoltarea proiectului cultural „Regina Maria – Marea Doamnă a Diplomației Europene”, realizat de Asociația Identitate Culturală Contemporană din București. Proiectul a pornit de la realizarea unei expoziții foto-documentare în anul 2019, cu accent pe vizitele externe efectuate după război de Regina Maria, în statele occidentale din Europa și America.
Echipa implicată în realizarea proiectului: Florin Pîrlea, Mihai Floroiu, Răzvan Tudor Grigore, Monica Pîrlea, Oana Cerchia, Laura Ostafe, Liviu Țăranu, Ionuț Matei și Vlad Harabagiu.
Parteneri instituționali: Arhivele Naționale ale României.
Asociaţia Identitate Culturală Contemporană (AICC) este o organizaţie nonguvernamentală înființată cu scopul de a promova identitatea culturală românească în context european. AICC dezvoltă proiecte menite să contribuie la promovarea culturii și civilizației românești şi la diseminarea de informații obiective despre România.
Aplicaţia mobilă pentru Android vă prezintă informaţii despre 50 de hărţi vechi şi vă ghidează într-o incursiune istorică și culturală privind evoluția frontierelor Basarabiei istorice în cinci secole de cartografie. Frontierele trecute pe hărți reprezintă consecințe nemijlocite ale invaziilor barbare, turco-tătare, rusești, iar ulterior - sovietice. Hărțile expuse ilustrează foarte bine ideile marelui om politic Mihail Kogălniceanu: „Patria noastră, prin o vrednică de toată jalea soartă, a fost menită din cea mai bătrână vechime să fie teatrul năvălirilor străinilor”.
Aplicaţia a fost realizată în urma parteneriatului dintre Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (http://www.muzeulhartilor.ro) şi Asociaţia Identitate CuIturală Contemporană, graţie efortului voluntar al inginerilor software din firma Gemini Solutions.
„Basarabia nu este un mit. Este o realitate. Apărută pe hartă printr-un joc al istoriei, ea a dispărut printr-un concurs de împrejurări la fel de neașteptat. Dar precum astronomii știu să vadă cometele numai de ei cunoscute, știu să comenteze și să calculeze precis traiectorii numai de ei bănuite, așa și istoricii ar trebui să însușească măiestria de a pune preț pe cele mai insesizabile adevăruri. Raportate la astronomie (dacă doriți, le putem raporta la Timp), hărțile nu sunt decât niște grafice obișnuite pe care mâini nesigure de suverani ai clipei își trec propriile ambiții. Și e de datoria noastră să nu le luăm drept adevăruri absolute, chiar dacă ei au semnat cu nume de împărați creștini ca Alexandru I sau cu nume de tirani comuniști ca Iosif Stalin… Axioma existenței acestui pământ sunt chiar oamenii care au trecut fulgerător prin clepsidra timpului, dar n-au dorit să aibă un destin asemănător cu cel al firelor de nisip. Scopul lor a fost să lase o urmă. Argumentul suprem al existenței lor este urma. Citind urmele generațiilor care s-au perindat în istoria noastră, afirmăm cu profundă convingere: Basarabia nu este un mit. Este o realitate”.
(Din prefaţa volumului „Basarabia. Miza geostrategică“)
Anul 2018 a reprezentat pentru Asociaţia Identitate Culturală Contemporană (AICC) un an cu numeroase proiecte culturale de succes, asociația făcând un pas important și spre o mai largă deschidere spre promovare a activității în spațiul public. AICC a continuat să deruleze proiecte menite să contribuie la promovarea culturii române și a informațiilor obiective despre România, motiv pentru care s-a bucurat de o remarcabilă acoperire mediatică.
În urma concursului de selecţie a manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918 - 2018) şi a Primului Război Mondial, finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, AICC a câștigat proiectul cultural „Martirii Marii Uniri. Destinele unei generații de excepție”. Proiectul a constat în realizarea unei expoziții itinerante la nivel național și internațional dedicată aniversării Marii Uniri și în dezvoltatea unui website (www.centenar-romania.ro) și a unei aplicații mobile pentru android. Scopul proiectului a fost de a prezenta într-o formă științifică, accesibilă și concisă, prin mijloace moderne de atragere a publicului, biografiile și gândirea politică a personalităților emblematice care au avut un rol fundamental la construcția Marii Uniri.
Proiectul a cuprins fotografii și informații despre viața și implicarea în Marea Unire a 18 lideri politici și intelectuali (Iuliu Maniu, Pantelimon Halippa, Ion Mihalache, Daniel Ciugureanu, Iuliu Hossu, Arthur Văitoianu, Ion Nistor, Onisifor Ghibu, Ioan Pelivan, Henri Cihoski, Ioan Lupaș, Silviu Dragomir, Ion Flueraș, Ilie Lazăr, Iosif Jumanca, Aurel Vlad, Mihai Popovici, Alexandru Lapedatu) care au supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial și au avut parte totodată de un destin tragic, fiind închiși și ostracizați în închisorile comuniste. Biografiile lor sunt impresionante, iar modul în care şi-au sfârşit vieţile în închisoare este tulburător şi dramatic.
Partenerii proiectului: Biblioteca Națională a României, Arhivele Naționale ale României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș, Facultatea de Istorie – Universitatea din București, Universitatea din Pitești, Facultatea de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” Chișinău, ICR Bruxelles, Compania Națională Aeroporturi București.
Pe parcursul anului centenar 2018, Asociația Identitate Culturală Contemporană (AICC) a organizat 10 vernisaje, în diverse locații din țară și din străinătate, în semn de omagiu pentru generația care a reușit desăvârșirea statului național român prin unirea provinciilor românești cu România.
1. 25 octombrie - 31 octombrie 2018: Biblioteca Națională a României, București
Pe data de 25 octombrie 2018 a avut loc vernisajul expoziției „Martirii Marii Uniri. Destinele unei generații de excepție”, dedicat Centenarului Marii Uniri și Primului Război Mondial. Locația evenimentului a fost Biblioteca Națională a României – Sala Mircea Vulcănescu, din Bd. Unirii, nr. 22, sector 3, București.
La eveniment au luat cuvântul: istoric Mihai – Liviu FLOROIU, Coordonator proiecte AICC; Dr. Constantin CORNEANU, Membru Consiliul Științific AICC; Dr. Ion CONSTANTIN, Membru Consiliul Științific AICC; Ion Andrei GHERASIM, Președinte Executiv Fundația Corneliu Coposu; Dr. Leonard VELCESCU, Președinte de Onoare AICC, moderator eveniment Laura-Alexandra Ostafe, coordonator proiecte AICC.
În cadrul evenimentului a fost lansat în premieră site-ul https://centenarromania.ro dedicat Centenarului Marii Uniri care își propune să aducă în centrul atenției publice biografiile celor mai reprezentative figuri naționale (intelectuali, prim-miniștri, reprezentanți ai partidelor politice, militari și generali ai Armatei Române, episcopi etc.) care, indiferent de confesiune, religie și culoare politică, au luptat pentru un obiectiv comun, pentru o Românie mare, puternică, democratică și indivizibilă.
2. 2 noiembrie - 10 noiembrie 2018: Pasaj Universitate, București
Expoziția foto-documentară „Martirii Marii Uniri. Destinele unei Generații de Excepție” a fost expusă în Pasajul Universității până în data de 10 noiembrie 2018. Personalități care au scris istoria Marii Uniri și împotriva cărora s-a întors istoria în perioada comunistă au fost admirate de zeci de mii de trecători din pasajul pietonal universitar. Impactul vizual și social al figurilor marcante care au făcut istorie la 1918 a fost impresionant, numeroase persoane s-au oprit lângă panourile expoziției citind fără întrerupere despre sacrificiul românilor din Primul Război Mondial, iscusința diplomatică și propagandistică a intelectualilor și personalităților acelor timpuri.
3. 13 noiembrie 2018 - 20 noiembrie 2018: Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș, Pitești
Marți, 13 noiembrie 2018, la ora 13:00, în holul Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș a avut loc vernisajul expoziției foto-documentare „Martirii Marii Uniri. Destinele unei generaţii de excepţie”, organizat de Asociația Identitate Culturală Contemporană.
La eveniment au luat cuvântul: Octavian Mihail Sachelarie, directorul Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș, Leonard Velcescu, președintele de onoare al Asociației Identitate Culturală Contemporană, Conf. univ. dr. ing. Dumitru Chirleșan, rectorul Universității Pitești, Ion Andrei Gherasim, președintele executiv al Fundației Corneliu Coposu și Cornel Popescu, managerul Muzeului Județean Argeș.
Expoziţia a putut fi vizitată la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș în perioada 13-20 noiembrie 2018.
4. 20 - 26 noiembrie 2018: Universitatea din Pitești, Rectorat
AICC a continuat seria vernisajelor dedicate Centenarului Marii Uniri în municipiul Pitești. În parteneriat cu Universitatea din Pitești, la rectoratul universității au avut loc expoziția despre generația unirii și concertul dedicat celor „100 de ani de la Mare Unire”, format din corul de studenți de la Departamentul Muzical al Universității și corul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Evenimentul s-a desfășurat în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic și a corpului profesoral din cadrul Universității Pitești. Programul a fost alcătuit atât din cântece patriotice, cât și din cântece populare culese din toate zonele țării.
5. 17 noiembrie 2018 - 05 decembrie 2018: Galeria de Artă „Virgil Coman”, Constanța
Pe simezele Galeriei de Artă „Virgil Coman” s-a deschis sâmbătă, 17 noiembrie 2018, de la ora 11.30, expoziția foto-documentară „Martirii Marii Uniri. Destinele unei generații de excepție”. La vernisaj au participat reprezentanții AICC, Laura Stroe - președinte al Asociației Culturale „Wild Art”, Dan Ferariu - vicepreședinte și Stănică Enache - președinte al Clusterului Inomar, corul Callatis al Centrului de Formare și Perfecționare Vocal-Instrumentală Mangalia și Ansamblul de Dansuri Tradiționale Iholu, care promovează identitatea și valorile aromânilor prin muzică și dans. Pe culoarul Galeriei de Artă „Virgil Coman”, aflat în pasajul de trecători din Constanța, expoziția a fost vizitată de câteva mii de trecători până pe data de 5 decembrie 2018.
6. 20 noiembrie 2018 - 25 noiembrie 2018: Facultatea de Istorie și Geografie din cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău
Pe 20 noiembrie 2018, la Facultatea de Istorie și Geografie din cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău au fost omagiați în fața studenților basarabeni oamenii politici și de cultură care acum 100 de ani au reușit să împlinească visul de a face o Românie Mare, reîntregită.
Au luat cuvântul: Prof. Univ. Dr. Sergiu Musteață, Membru Consiliul Științific AICC; Dr. Liviu Țăranu, Membru Consiliul Științific AICC; Dr. Constantin CORNEANU, Membru Consiliul Științific AICC. Expoziţia a putut fi vizitată la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” până pe 25 noiembrie 2018.
7. 26 noiembrie 2018: Liceul teoretic „George Meniuc”, Chișinău
În prezența elevilor basarabeni de la Liceul Teoretic „George Meniuc” din Municipiul Chișinău s-a ținut o lecție publică de istorie despre Marea Unire, evenimentul politic major al anului 1918 care a consfințit unirea tuturor provinciilor românești. Domnul Sergiu Musteață, doctor în istorie, profesor UPS „Ion Creangă” a povestit elevilor activitatea liderilor basarabeni care au luptat pentru unirea Basarabiei cu România la 1918. În sălile de curs au fost prezentate și panourile expoziției AICC, dedicate generației Marii Uniri.
8. 29 noiembrie 2018: Muzeul Autoworld din Parcul Cinquantenaire din Bruxelles
Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, Asociația Identitate Culturală Contemporană și Institutul Cultural Român Bruxelles au prezentat, în colaborare cu Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană și cu Ambasada României în Regatul Belgiei, expoziția foto-documentară „Martirii Marii Uniri. Destinele unei generații de excepție”. Expoziția a fost prezentată în premieră în limba engleză, pe un sistem de afișaj de tip roll-up banner.
Evenimentul a avut loc la Muzeul Autoworld din Parcul Cinquantenaire din Bruxelles și a fost urmat de o recepție oferită de către Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană și Ambasada României în Regatul Belgiei în cinstea celebrării Zilei Naționale și a Centenarului României moderne.
9. 30 noiembrie - 5 decembrie 2018: Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Chișinău
În perioada 30 noiembrie - 5 decembrie 2018, la Biblioteca Municipală „B.P. Hașdeu” din Chișinău a fost găzduită de conducerea bibliotecii expoziția AICC. În fața unui public numeros au ținut prezentări și comunicări: Academicianul Sergiu Chircă; Ion Negrei, istoric, om politic; Tudor Țopa, scriitor, publicist, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova; Alexandru Ganenco, istoric, publicist, editor; academicianul Boris Găină. Moderator: istoricul Alexandru Moraru.
10. 1 decembrie 2018 - 1 martie 2019: Aeropotul Internațional „Henri Coandă” București
În intervalul 1 decembrie 2018 - 1 martie 2019, în incinta terminalului „Plecări Interne” din cadrul Aeroportului Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti, pasagerii aeroportului au putut vizita expoziția „Martirii Marii Uniri. Destinele unei generații de excepție”, organizată de Asociația Identitate Culturală Contemporană (AICC) în parteneriat cu Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti.
Alte proiecte
ü Joi, 22 martie 2018, Asociația Identitate Culturală Contemporană împreună cu Fundația Europeană Titulescu au organizat simpozionul șțiințific: „Adevărurile unei clipe istorice - 27 martie 1918. Geopolitica prezentului”, dedicat Centenarului Unirii României cu Basarabiei. La deschiderea simpozionului au susținut alocuțiuni: Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE, ambasador Mihai GRIBINCEA, academician Răzvan THEODORESCU. Au susținut comunicări științifice: Prof. univ. dr. Ioan SCURTU, Dr. Ion CONSTANTIN, Prof. univ. dr. Sergiu MUSTAȚĂ, Prof. univ. dr. Ion GIURCĂ, Dr. Constantin Corneanu, Dr. Vasile Buga, Dr. Iulian FOTA și Ambasador Dumitru PREDA.
ü Miercuri, 28 martie 2018, elevii de la Liceul de Artă „Dinu Lipati” din Pitești au participat la expoziția de fotografii cu reprezentări de daci realizată de Asociația Identitate Culturală Contemporană și la susținerea comunicării științifice „Arta iconografică romană în timpul lui Traian (98-117 d.Hr.)”, de către dr. Leonard Velcescu.
ü În intervalul 03 - 05 august 2018, Primăria Orașului Ocnele Mari și Casa de Cultură „Mircea Demetriade” au organizat cea de-a III-a ediție a Festivalului Buridava. Deschiderea oficială a festivalului a avut loc vineri, 3 august, ora 10.30, la Casa de Cultură din Ocnele Mari, cu expoziția de artă fotografică dedicată statuilor de daci din Forul lui Traian, organizată de Asociația Identitate Culturală Contemporană și prezentată de istoricul de artă, Leonard Velcescu.
ü În perioada 04 - 05 octombrie 2018, Asociația Identitate Culturală Contemporană (AICC) a participat la Simpozionul Internațional „Drobeta. Archaeology and History”, organizat de secția Arheologie-Istorie a Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin. În cadrul simpozionului a avut loc lansarea de carte susținută financiar de Asociația Identitate Culturală Contemporană - „Divus Traianus. Studii de istorie și arheologie despre împăratul Traian și epoca sa”, coordonatori Constantin C. Petolescu, Leonard Velcescu.
ü Luni, 19 noiembrie 2018, Asociația Identitate Culturală Contemporană (AICC) în parteneriat cu Asociația de Promovare a Activităților Cultural-Științifice Susținem Valorile și Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj au organizat evenimentul „România 100. Simboluri identitare. Portrete de daci și romani”. În cadrul evenimentului a fost dezvelit un bust din marmură albă al regelui Decebal, în terminalul de plecări de la Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj. Evenimentul s-a ținut în prezenţa a numeroşi invitaţi din rândul autorităţilor locale, a unor importanţi oameni de cultură de la nivel local şi naţional, dar şi a autorităţilor din mediul aeroportuar şi a reprezentanţilor presei. Cu ocazia inaugurării bustului de dac a fost vernisată și o expoziție cu portrete de daci de pe Columna lui Traian. Scopul expoziţiei a fost de a promova valorile de identitate culturală națională, printr-o incursiune istorică în civilizația daco-romană.
ü Vineri, 7 decembrie 2018, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la moartea lui Nicolae Petrescu Comnen, Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun și Primăria orașului Florența, cu sprijinul Asociației Culturale Alter.NATIVA și al Asociației Identitate Culturală Contemporană (AICC) și cu colaborarea Institutului istoric toscan pentru Rezistență și Epoca Contemporană și al Arhidiocezei de Florența au organizat simpozionul „Nicolae Petrescu Comnen. Diplomat român, cetățean de onoare al Florenței și europeist”, dedicat marelui diplomat român, ministru de externe, ministru plenipotențiar al României la Berna, Berlin și Sfântul Scaun și ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, avocat, profesor, jurnalist și om politic român rămas în exil la Florența unde s-a stins din viață la data de 8 decembrie 1958. Numele lui face parte din istoria acestui oraș, care, în data de 14 mai 1945, îi conferă titlul de Cetățean de Onoare al Florenței pentru eforturile depuse la salvarea comorilor artistice și pentru protejarea cetățenilor de ororile războiului. La deschiderea evenimentului au susținut intervenții: Giovanni Bettarini, Consilier pentru relații internaționale în cadrul Primăriei orașului Florența, E.S. Prof. univ. Dr. Liviu-Petru Zăpîrţan, Ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, Em.S. Card. Giuseppe Betori, Arhiepiscop de Florența, E.S. Amb. Dr. Lazăr Comănescu, fost Ministru de externe al României și Melania Cristina Cotoi, ghid specializat la Florența, din partea Asociației Culturale Alter. NATIVA și a Asociației Identitate Culturală Contemporană (AICC-România).
În partea a doua a simpozionului au intervenit: Lect. univ. Dr. Adrian Vițalaru de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și autorul volumului „Nicolae Petrescu Comnen. Diplomat”, Prof. univ. Dr. Francesco Guida şi Prof. univ. Dr. Alberto Basciani de la Universitatea Roma Tre, iar de la Universitatea din Florența, Prof. univ. Dr. Simone Neri Serneri, președinte al Institutului istoric toscan pentru Rezistență și Epoca Contemporană şi Prof. univ. Dr. Giulio Conticelli, președintele Comisiei ministeriale pentru ediția națională a operelor lui „Giorgio La Pira”.
La finalul zilei, la Cimitirul „Delle Porte Sante” a avut și loc o depunere de coroane și flori la mormântul lui Nicolae Petrescu Comnen la care au participat reprezentanți ai instituțiilor românești și italiene și reprezentanți ai comunității românești și ai principalelor culte religioase.
ü În luna aprilie 2018 a fost lansată aplicația mobilă „Hărțile Basarabiei” prin intermediul căreia ne-am propus să prezentăm informaţii și imagini despre 50 de hărţi vechi ale teritoriului dintre Prut și Nistru. Aplicația vă ghidează într-o incursiune istorică și culturală privind evoluția frontierelor Basarabiei istorice în cinci secole de cartografie. Frontierele trecute pe hărți reprezintă consecințe nemijlocite ale invaziilor barbare, turco-tătare, rusești, iar ulterior - sovietice. Hărțile expuse ilustrează foarte bine ideile marelui om politic Mihail Kogălniceanu: „Patria noastră, prin o vrednică de toată jalea soartă, a fost menită din cea mai bătrână vechime să fie teatrul năvălirilor străinilor”.
Aplicaţia a fost realizată în urma parteneriatului dintre Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (http://www.muzeulhartilor.ro) şi Asociaţia Identitate CuIturală Contemporană, graţie efortului voluntar al inginerilor software din firma Gemini Solutions. Aplicația este disponibilă gratuit în Google Play.
https://play.google.com/store/apps/details?id=org.aicc.hartibasarabia
ü În perspectiva sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918, Asociația Identitate Culturală Contemporană a realizat în toamna anului 2018 o aplicație mobilă gratuită pentru mobil (https://play.google.com/store/apps/details?id=org.aicc.generatiaunirii) și un website (www.centenar-romania.ro). Unul dintre obiectivele constante ale asociației a fost să continue și să dezvolte conexiunea dintre identitatea culturală și interesul acordat de tineri pentru cultură și tehnologie. Aplicațiile mobile și website-urile sunt o oportunitate extraordinară prin care se pot cunoaște mult mai ușor informații despre oameni, istorie, tradiții, muzee, clădiri istorice, locații care au semnificație importantă pentru cultura și identitatea noastră națională.
În contextul anului centenar, ne-am propus să-i ajutăm pe utilizatori să cunoască informații obiective și validate științific despre o serie de personalități și liderii politici care și-au legat destinul de actul sublim de voință națională de la 1918. Oameni precum: Iuliu Maniu, Pantelimon Halippa, Ion Mihalache, Daniel Ciugureanu, Iuliu Hossu, Arthur Vătoianu, Ion Nistor, Onisifor Ghibu, Ioan Pelivan, Henri Cihoski, Ioan Lupaș, Silviu Dragomir, Ion Flueraș, Ilie Lazăr, Iosif Jumanca, Aurel Vlad, Mihai Popovici, Alexandru Lapedatu, pentru care le datorăm înfăptuirea României moderne, au făcut obiectul realizării conținutului pentru website și aplicație. Scopul aplicației este de a aduce în conștiința publicului secolului XXI, într-o formă științifică, accesibilă și concisă, prin mijloace moderne, biografiile acestor oameni care au luptat pentru o Românie mare, puternică și indivizibilă.
ü O atenție constantă am acordat-o și comunicării publice prin social media a proiectelor și evenimentelor organizate de-a lungul anului de asociație. Au fost create și dezvoltate mai multe pagini de facebook pentru informarea publică, printre care amintim pe cea mai importantă - Generația Unirii (https://www.facebook.com/Generatia-Unirii-567147573700620/), dedicată Centenarului României, prin care au fost promovate informații și fotografii inedite despre elitele politice, intelectuale și religioase ale Marii Uniri.
- Trei tone de marmură au fost necesare pentru monumentul înalt de 2,5 metri;
- Următoarea etapă a proiectului vizează amplasarea statuii în București, la intersecția bulevardului Dacia cu strada Nicolae Iorga;
Marți, 25 iunie 2019, ora 17:00, la Muzeul Național de Istorie a României a fost dezvelită cea mai mare sculptură în marmură a unui dac. Monumentul a fost realizat de Asociația Identitate Culturală Contemporană (AICC România), cu sprijinul istoricului Leonard Velcescu, doctor în artă și istorie veche la École de Pratique des Huates Études (Sorbona) și a regretatului academician Alexandru Vulpe.
La evenimentul de prezentare a replicii statuii de nobil dac din Florența au fost prezenți: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager al Muzeului Național de Istorie a României, Florin Pîrlea, președinte executiv AICC, dr. Leonard Velcescu, președinte de onoare AICC, Daniel Tudorache, primarul Sectorului 1 București, academicianul Constantin Petolescu, sponsorii și personalități ale lumii culturale, precum și echipa implicată în coordonarea proiectului „Vreau un dac în București” (Viorel Marian, Alexandru Dumitrescu, Cristi Călin, Ioan Costei, Oana Cerchia, Laura Ostafe și Mihai Floroiu).
Statuia aleasă pentru a fi reprodusă în cadrul proiectului „Vreau un dac în București” are propria poveste și un loc particular în ansamblul statuilor din forumul roman. Este realizată din porfir roșu, un material mult mai dur decât marmura, care a permis conservarea fidelă a celor mai mici detalii. În urma campaniei organizate de AICC România, sute de donatori au contribuit la finanțarea proiectului, realizat în totalitate din fonduri private.
„Dacă ne dorim să îndeplinim ceva, se poate. Dar pentru asta trebuie să facem ceea ce am făcut noi la AICC, adică o echipă, să consumăm timp, energie, bani ca să ajungem să realizăm acest minunat obiect de artă”, a declarat Florin Pîrlea, președintele Asociației Identitate Culturală Contemporană.
Trei tone de marmură au fost necesare pentru monument, iar rezultatul este impresionant – sculptura măsoară 2,5 metri și redă fidel trăsăturile unui locuitor al Daciei. Nobilul dac – un tarabostes – poartă căciula specifică rangului său social, este îmbrăcat cu o manta lungă, prinsă pe umărul drept cu o fibulă discodală. Pantalonii sunt largi, iar în picioare poartă opinci.
„Statuia nobilului dac, care vine înapoi în țară de la Florența la Muzeul Național de Istorie a României, pentru puțină vreme, este o ilustrație foarte plastică a proverbului românesc: Nu este pentru cine se pregătește, e pentru cine se nimerește. În urmă cu câteva luni am fost contactat de dl. Pîrlea cu rugămintea de a găzdui această statuie la Muzeul Național de Istorie a României până când se vor găsi mijloacele și se vor rezolva toate aspectele legale și tehnice pentru amplasarea în for public în București. A fost o propunere surprinzătoare și onorantă, dar în același timp trebuie să vă mărturisesc că mi-a dat multe bătăi de cap. Nu este ușor să devii peste noapte gazda unui monument de asemenea dimensiuni și de o asemenea greutate în condițile în care această superbă clădire, care este Muzeul Național de Istorie a României, nu se simte prea bine.
Muzeul Național de Istorie a României și colegii cu care lucrez suntem oameni care vrem să găsim soluții și nu să găsim scuze. Am găsit o soluție, nu știu dacă este cea mai fericită, dar în orice caz permite entuziaștilor de la Asociația Identitate Culturală Contemporană să câștige timp până vor rezolva tot ce s-au angajat sau au visat să facă, adică să amplaseze această statuie în spațiul public.
Am fi dorit ca această statuie să fie mai aproape de copia Columnei lui Traian. Din păcate starea clădirii nu ne-a oferit garanții. Așa că am decis să o punem într-un loc foarte vizibil, în holul mare, pe unde vor trece toți vizitatorii până când statuia va pleca. Într-un fel vreau să vă spun că aș dori să stea cât mai mult la noi pentru că nu este dat în fiecare zi să ai o replică atât de minunată a unei capodopere a artei antice, făcută de un grup de entuziaști cărora nu numai Muzeul Național de Istorie a României, dar întreaga societate românească ar trebui să le fie recunoscători. Acești oameni punând bani peste bani, dar mai ales rezolvând complicatele probleme administrative, legale, tehnice, au reușit să își îndeplinească visul și să aducă o replică de bună calitate a acestui nobil dac care împodobește de câteva sute de ani Grădinile Boboli de la Florența.
Sper ca gestul Asociației Identitate Culturală Contemporană să nu fie un imput, pentru că există încă suficiente monumente care se găsesc în muzee străine sau instituții străine care ar merita să fie replicate și să fie prezentate publicului românesc, aici la noi acasă”, a declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu, managerul Muzeului Național de Istorie a României.
Pornind de la lucrarea lui Leonard Velcescu, „Dacii în sculptura romană. Studiu de iconografie antică”, premiată de Academia Română, în care sunt inventariate toate statuile dacilor realizate de romani, echipa AICC, împreună cu academicianul Alexandru Vulpe, a ales să realizeze copia unui monument antic reprezentativ pentru istoria noastră.
„În studiile mele am susținut ca o ipoteză plauzibilă că este posibil ca această reprezentare să fie regele Decebal. De ce? Nu este o idee chiar superficială. Capul antic al acestei statui, cum îl avem în imaginea aceasta și în afișul din spate, se mai găsește în Muzeul Vatican, același cap identic. Deci această statuie împreună cu altele au fost făcute în perioada romană, în perioada lui Traian, perioada de apogeu a artei romane. Artiștii romani nu se amuzau să reproducă de două ori același cap de nobil numai dacă ar fi fost o reprezentare a unui personaj important de rang înalt de dac și, bineînțeles, logic, este posibil să fie Decebal.
Realizarea concretă a statuii a fost făcută la Carrara, unde sunt cariere de marmură albă de Carrara. Originalul este din porfir roșu adus din Egipt, iar capul și mâinile din marmură albă de Carrara. Noi, inițial, am fi vrut să o facem din porfir, dar atelierul Bazzanti ne-a spus imediat că în porfir nu se mai sculptează de mult timp. De ce? Este o rocă foarte dură, vulcanică. Pe scara rezistenței materialului rocilor, de la 1 la 10, diamantul are 10, porfirul are 8. Vă dați seama, dați cu dalta în ea și iese scântei. De ce acest porfir roșu antic din Egipt era considerat piatră regală, monopol imperial? Pentru că pe vremea aceea nu aveau voie să se sculpteze decât împărații romani și anumite zeități romane. Această statuie a făcut parte din Forul lui Traian ca multe altele, în jur de 100 de statui, care împodobeau curtea interioară la înălțimea nivelelor porticurilor. Trei serii de statui au fost făcute din marmură albă de Carrara, din porfir roșu, cum este aceasta, și din marmură colorată de tip pavonazzetto.
Noi am făcut o replică după această statuie de la Florența împreună cu mediul privat, care ne-a ajutat foarte mult, și nu numai atât, și statul român și Academia Română au susținut acest proiect frumos și foarte important pentru cultura și identitatea României”, a declarat Leonard Velcescu, doctor în artă și istorie veche la École de Pratique des Huates Études (Sorbona).
Pentru a putea fi reprodusă, statuia a fost scanată cu ajutorul unui scanner mobil. Imaginile rezultate au fost asamblate într-un software care a reconstituit un model digital al lucrării, cu un grad de fidelitate de aproape sută la sută față de original. A urmat sculptura realizată de un braț robotizat, care a decupat piatra în izobare care reproduceau forma generală a lucrării și apoi, cu instrumente de precizie, sub jet de apă, au fost realizate detaliile și forma finală. Execuția lucrării a fost făcută de Galleria d’Arte Pietro Bazzanti e Figlio din Florența, acreditată de Ministerul italian al Bunurilor Culturale pentru reproduceri de artă veche. Proiectul a beneficiat de susținerea instituțională a Academiei Române și a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” și s-a realizat exclusiv pe baze non-guvernamentale, prin strângerea de fonduri în cadrul unei campanii publice inițiată de AICC România.
Locul ales are o semnificație aparte în acest context, prin numele celor două artere – regatul antic, precursorul României moderne și istoricul care a scos la lumină și a analizat un volum uriaș de informații legate de Dacia și locuitorii săi.
Asociația Identitate Culturală Contemporană
Aplicatii mobile
